Comisia Europeană a salutat decizia mai multor state de a interzice anumite trusturi de presă, menționând că aceasta este necesară pentru a proteja „societățile democratice”. Interdicțiile vizează patru canale media acuzate de răspândirea și sprijinirea propagandei ruse în contextul războiului din Ucraina: Vocea Europei, RIA Novosti, Izvestia și Rossiyskaya Gazeta.

Executivul european a explicat că „Rusia s-a lansat într-o propagandă continuă și concertată, precum și în acțiuni de manipulare a informațiilor care vizează societatea civilă din UE și din țările învecinate, denaturând și manipulând grav faptele. Aceste acțiuni de propagandă au fost canalizate prin intermediul mai multor mijloace de informare în masă aflate sub controlul permanent, direct sau indirect, al conducerii Federației Ruse”.

Comisia Europeană a subliniat că aceste acțiuni constituie „o amenințare semnificativă și directă la adresa ordinii publice și a securității Uniunii”. Riscurile pentru societățile democratice și pentru integritatea alegerilor europene și naționale s-au intensificat, iar măsurile luate sunt un răspuns ferm la această provocare.

În comunicatul de presă citat de caleaeuropeana.ro, Comisia a precizat că „sancțiunile nu au ca țintă libertatea de opinie” și includ „garanții specifice pentru libertatea de exprimare și activitățile jurnalistice”. De asemenea, „măsurile nu împiedică instituțiile sancționate și personalul acestora să desfășoare alte activități în Uniune, altele decât cele de radiodifuziune, cum ar fi cercetarea și interviurile”.

Executivul european a concluzionat că „măsurile ar trebui menținute până la încetarea agresiunii împotriva Ucrainei și până când Federația Rusă și posturile asociate acesteia vor înceta să mai desfășoare acțiuni de dezinformare și de manipulare a informațiilor împotriva UE și a statelor sale membre”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Mandatul de europarlamentar la Bruxelles a devenit un refugiu pentru mulți politicieni români, oferindu-le o expunere publică redusă comparativ cu perioada în care erau parlamentari sau miniștri în România. În plus, aceștia beneficiază de numeroase călătorii și salarii consistente.

Pensiile pentru foștii europarlamentari sunt și ele substanțiale. După vârsta de 63 de ani, aceștia se pot pensiona cu o pensie ce reprezintă 3,5% din salariul anual pentru fiecare an petrecut în funcție și 1/12 din salariu pentru fiecare lună suplimentară, plafonată la 70% din salariul total, conform statutului Parlamentului European.

Mai mulți politicieni din PSD, PNL și PMP sunt deja eligibili pentru pensie. Cea mai mare pensie va fi încasată de Marian Jean Marinescu, un nume puțin cunoscut publicului larg. Europarlamentarul PNL din Râmnicu Vâlcea, care a fost inițial membru PDL, a avut primul mandat la Bruxelles în 2007. Având în spate 19 luni din mandatul 2007-2009 și trei mandate complete, pensia sa lunară va ajunge la 5.800 de euro.

Rovana Plumb (PSD), fost ministru în mai multe guverne, a avut aproape doi ani de mandat între 2007 și 2009, aproape trei ani în următoarea legislatură și un mandat complet între 2019-2024. Astfel, ea va beneficia de o pensie lunară de aproximativ 3.300 de euro.

Traian Băsescu, ajuns la 72 de ani, a pierdut indemnizația de fost președinte după ce a fost dovedit colaborator al Securității. Totuși, pentru mandatul său complet din perioada 2019-2024, el va primi aproximativ 1.750 de euro pe lună, potrivit România TV.

Vasile Blaga, europarlamentar PNL și fost membru PDL, în vârstă de 67 de ani, va primi și el un venit lunar similar cu cel al fostului său coleg, Traian Băsescu.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Erik Stegink a creat o „înghețată din lapte de porc”, iar delicatesa este un succes pentru vizitatorii fermei sale Piggy’s Palace, unde pot vedea și animalele pe tobogane, relatează The Times. Este nevoie să te obișnuiești cu gustul, dar înghețata făcută din lapte de porc, o premieră mondială, este un succes în Olanda.

Stegink, un fermier din satul Bathmen, în regiunea Overijssel, în estul Olandei, a început să facă înghețată în urmă cu două săptămâni. Supranumită „înghețata de porc”, noua delicatesă este un succes pentru vizitatorii fermei „Piggy’s Palace” a lui Stegink, unde vizitatorii pot face „pig-nic” și își pot vedea porcii jucându-se pe tobogane.

„Oamenilor le place foarte mult, aproape am rămas fără primul stoc”, a declarat el pentru postul local de televiziune Oost. Înghețata este descrisă ca fiind „un pic grasă, plăcută și cremoasă”.

„Este o înghețată delicioasă”, a spus un vizitator al fermei. Înghețata din lapte de capră este disponibilă pe scară largă în Țările de Jos și, potrivit radiodifuzorului de stat NOS, înghețata de cămilă a fost pusă în vânzare din 2011.

Laptele de porc este mai asemănător cu laptele uman decât cel de vacă în ceea ce privește lipidele, sau grăsimile, cu o aromă mai puternică, care a fost descrisă ca fiind „de vânat”. Acesta conține aproximativ 8,5% de grăsime, față de 3,5% în laptele de vacă.

Stegink este și președintele și unul dintre fondatorii partidului populist al fermierilor, BBB (Mișcarea Fermierilor-Cetățeni, BoerBurgerBeweging), care face parte din noua coaliție de dreapta olandeză.

Cele 250 de scroafe ale sale trebuie mulse manual, deoarece nu a fost dezvoltat niciun utilaj pentru mulsul porcilor, deoarece, în trecut, a fost considerat ca fiind nefezabil din punct de vedere comercial. „O scroafă dă lapte de aproximativ 12-14 ori pe zi. Purceii sunt chiar acolo, dar și fermierul se află „între””, a spus el. „Noi ‘dezbrăcăm’ tetina cu mâna. Colectăm laptele într-un recipient mic. Purcelușii beau și de la diverse alte scroafe de aici, așa că nu duc niciodată lipsă de nimic.”

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Belgorod continuă să fie bombardat pentru că localnicii nu se roagă suficient – această opinie a fost exprimată de protopopul Bisericii Ortodoxe Ruse Andrei Tkachev.

„Acum oamenii spun, ce e cu Belgorod? Iar Belgorod, prietenii mei, trebuie să se roage lui Ioasaf de dimineața până seara pentru a-și proteja orașul. Și când Belgorod a fost bombardat, cumva nu am auzit entuziasmul rugăciunii în jurul lui Ioasaf, oamenii nu-l cunosc”, a spus preotul pe pagina sa de pe rețeaua de socializare VK.

Potrivit lui, locuitorii din zonă ar fi trebuit „să vadă lumina cu mult timp în urmă” și să facă în mod constant slujbe de rugăciune, procesiuni și lecturi de psaltire, astfel încât „Domnul să aibă milă de Tetkino, Shebekino, Belgorod și oricare altă localitate”.

După începutul războiului, regiunea Belgorod a fost cea mai afectată de bombardamentele din Ucraina. Din 2023, numărul lor ajunge la 300-400 pe lună. Aceasta este de aproximativ 10 ori mai mult decât în ​​regiunile de frontieră învecinate. Această situație se datorează faptului că Belgorod și Shebekino sunt situate cel mai aproape de granița ruso-ucraineană.

De la începutul războiului până la sfârșitul lunii aprilie 2024, 180 de oameni au murit din cauza bombardamentelor în regiunea Belgorod. Potrivit autorităților locale, peste cinci mii de apartamente și case private au fost avariate de bombardamente în Belgorod și peste șapte mii în zonele de graniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!