Aproape 10.000 de persoane au fost constrânse să-şi părăsească locuinţele din regiunea Harkov, în nord-estul Ucrainei, în urma unor atacuri terestre ale forţelor armate ruse.

Forţele ruse au preluat în ultimele ore controlul asupra localităţii Lukianţî, în apropiere de graniţa cu Rusia şi la aproximativ 40 de kilometri nord-est de Harkov, al doilea oraş ca mărime din Ucraina, potrivit influentului grup de analiză ucrainean DeepState, care monitorizează zilnic evoluţia conflictului, relatează EFE, preluată de Agerpres.

„Inamicul a ocupat Lukianţî”, se arată într-un mesaj publicat de DeepStare pe contul său de Telegram, care încă de vineri, când Rusia a deschis un nou front, atacând regiunea ucraineană de frontieră Harkov de pe teritoriul rus, a informat despre ocuparea a circa zece localităţi de către trupele ruse. Lukianţî se află într-una din cele două zone din nordul regiunii Harkov, unde forţele ruse au reuşit să treacă graniţa şi luptă cu trupele ucrainene. Potrivit Statului Major ucrainean, trupele Kievului au respins în total 13 atacuri ruseşti în nordul regiunii Harkov în ultimele 24 de ore. Hartă cu avansul trupelor ruse din ultimele zile în regiunea Harkov. Sursa: X/Twitter/DeepStateUA DeepState informează de asemenea că ruşii au înaintat în apropiere de Vovceansk (la aproximativ 40 de kilometri est de Lukianţî şi principala ţintă rusă la nord de Harkov), precum şi în alte sectoare de pe linia frontului, în special în regiunea Doneţk (est).

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat că acţiunile ofensive ruse în nordul regiunii Harkov au ca scop dispersarea trupelor ucrainene şi ca acestea să neglijeze astfel alte sectoare ale frontului. Institutul pentru Studiul Războiului din Washington (ISW) afirmă în buletinul său de marţi că prioritatea forţelor ruse în nordul regiunii Harkov nu este de a continua să înainteze, ci de a crea o zonă tampon de securitate pentru a îndepărta armata ucraineană de regiunea rusă (oblast) de frontieră Belgorod, pentru a reduce atacurile asupra acestei părţi a teritoriului său. Atacul forţelor ruse asupra regiunii Harkov a dus la demiterea comandantului militar ucrainean din zonă, ceea ce este interpretat de analişti ca o dovadă că Ucraina nu a reuşit să îşi apere teritoriul (eliberat în toamna anului 2022) de incursiune. Preşedintele Zelenski a subliniat luni seara, într-o alocuţiune adresată naţiunii, că noul comandant militar din zonă, generalul de brigadă Mihail Drapatîi se află „pe teren” şi a „primit suficiente forţe şi muniţii”. Reacţia Kievului la asaltul transfrontalier rusesc asupra Harkovului a fost, de asemenea, criticată în Ucraina, întrucât a fost clar că fortificaţiile necesare pentru o astfel de situaţie nu existau în zona de lângă Rusia.

Ministrul apărării ucrainean, Rustem Umerov, şi comandantul şef al armatei ucrainene, Oleksandr Sîrski, l-au informat marţi, la Kiev, pe responsabilul pentru afaceri europene al Consiliului de Securitate Naţională al SUA, Michael Carpenter, cu privire la situaţia de pe linia frontului. Umerov şi Sîrski au participat, de asemenea, la o întâlnire virtuală luni cu consilierul pe probleme de securitate al Casei Albe, Jake Sullivan, şi cu secretarul american al apărării, Lloyd Austin, cărora le-au detaliat evoluţiile de-a lungul liniei de contact, marcate de ofensiva rusă în regiunea de frontieră Harkov. „Am avut o discuţie detaliată despre situaţia de pe linia frontului, despre acţiunile ofensive ale Rusiei şi despre ajutorul de care are nevoie Ucraina”, a transmis şeful biroului prezidenţial ucrainean, Andrii Ierrmak, care a luat şi el parte la întâlnire. Iermak a adăugat că s-a discutat în detaliu şi despre necesitatea accelerării livrărilor de arme din partea Statelor Unite pentru Ucraina. Aceste discuţii coincid cu vizita-surpriză la Kiev, în această dimineaţă, a secretarului de stat american Antony Blinken, care s-a deplasat în Ucraina pentru a o asigura de „sprijinul pe termen lung” din partea Washingtonului.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a afimat duminică seară că „lupte crâncene” sunt în desfăşurare pe anumite porţiuni de frontieră în provincia nord-estică Harkov, de unde mii de persoane au fost evacuate în urma unor acţiuni ofensive pe care armata rusă le-a lansat începând de vineri în această provincie ucraineană, relatează AFP şi Reuters.

„Bătălii defensive şi lupte crâncene continuă pe o mare parte din frontiera noastră”, a spus Zelenski în mesajul său, pe care-l difuzează în fiecare seară. „Ideea din spatele atacurilor în regiunea Harkov este de a dispersa forţele noastre şi de a diminua moralul armatei ucrainene”, a completat preşedintele ucrainean. El a vorbit de asemenea despre lupte grele pe mai multe sectoare ale frontului în provincia estică Doneţk, potrivit surselor citate de Agerpres.

Ministerul rus al Apărării a revendicat duminică dimineața ocuparea a încă patru sate în provincia Harkov, după alte cinci sate ocupate cu o zi în urmă în aceeaşi provincie. O unitate a forţelor speciale din Garda Naţională ucraineană a anunţat sâmbătă seară că trupele ucrainene au fost nevoite să abandoneze unele poziţii în regiunea Harkov, de unde aproximativ 4.000 de civili au fost evacuaţi.

Comandantul-şef al armatei ucrainene, generalul Oleksandr Sîrski, a recunoscut că situaţia trupelor sale în Harkov este „dificilă” şi că trupele ruse au obţinut „succese parţiale„ în anumite zone, adăugând însă că inamicul nu a reuşit să străpungă frontul în ceea ce Kievul a descris drept o mare ofensivă rusească. Institutul pentru Studiul Războiului din SUA (ISW) estimează în acest timp că trupele ruse desfăşoară doar „operaţiuni ofensive limitate” de-a lungul graniţei Rusiei cu provincia Harkov, dar „continuă să obţină câştiguri tactice semnificative în zone probabil mai puţin apărate” de armata ucraineană, confruntată cu un deficit de efective şi muniţii. Nici Rusia nu a confirmat lansarea unei mari ofensive pe frontul din Harkov, menţionând doar desfăşurarea unor „acţiuni ofensive” în acea direcţie, în timp ce bloggerii militari ruşi analizează pe reţelele de socializare intensificarea atacurilor armatei ruse şi posibilele obiective ale operaţiunilor acesteia.

Aproximativ 90% din veniturile generate de activele ruseşti îngheţate ar trebui să fie cheltuite pentru achiziţionarea de arme pentru Ucraina, a afirmat luni cancelarul german Olaf Scholz, susţinând astfel o propunere a Uniunii Europene, transmite Reuters.

„Este important să fim de acord că aceşti bani pot fi folosiţi pentru achiziţii de arme nu doar în Uniunea Europeană, dar şi pentru achiziţii mondiale”, a spus Scholz după o întâlnire, la Riga, cu reprezentanţii guvernelor celor trei ţări baltice. În luna martie, şeful diplomaţiei europene Josep Borrell a propus ca 90% din veniturile obţinute de pe urma activelor ruseşti îngheţate în Europa să fie transferate într-un fond gestionat de UE care finanţează achiziţiile de arme pentru Kiev, potrivit Agerpres.

Majoritatea activelor ruse îngheţate în Occident (circa 190 de miliarde de euro) sunt deţinute de compania de servicii financiare Euroclear, ce are sediul în Belgia. Germania, Estonia, Letonia şi Lituania susţin o extindere rapidă a producţiei de arme în Europa, a mai spus Olaf Scholz. Acesta a adăugat că deja a fost sporită producţia de sisteme de apărare antiaeriană şi de muniţii.