Spania a anunţat duminică rechemarea ambasadoarei sale din Argentina, după ce preşedintele ultra-liberal argentinian, Javier Milei, a susţinut la o reuniune la Madrid a partidelor extremei drepte europene un discurs în care a „jignit” Spania, pe premierul socialist spaniol Pedro Sanchez şi pe soţia acestuia, relatează agenţiile AFP şi EFE.

„Elitele mondiale nu îşi dau seama cât de distructive sunt ideile socialismului. Ele nu-şi dau seama de tipul de societate şi de ţară pe care-l pot produce, de tipul de oameni agăţaţi de putere şi de nivelul de abuzuri pe care-l generează”, a spus Milei la Convenţia „Europa Viva 24”, o reuniune la care au participat în capitala spaniolă partide suveraniste europene şi la care el a fost invitat special, întâlnire organizată de partidul spaniol de extremă dreapta Vox şi criticată de premierul socialist Pedro Sanchez.

„Când aveţi o femeie coruptă, vă murdăriţi şi aveţi nevoie de cinci zile de reflecţie”, a mai spus preşedintele argentinian, făcând aluzie la soţia premierului Sanchez, Begona Gomez, pe numele căreia un tribunal din Madrid a deschis în aprilie un dosar de ‘corupţie’ şi ‘trafic de influenţă’, caz clasat la scurt timp apoi de Parchetul din Madrid din „lipsă de probe”. După deschiderea dosarului, premierul Sanchez anunţase că-şi suspendă activitatea pentru puţin timp de reflecţie asupra rămânerii sau în nu în fruntea guvernului, hotărând în cele din urmă să rămână în funcţie.

„Cuvintele extrem de grave rostite astăzi de dl. Milei la Madrid merg dincolo de orice tip de diferenţe politice şi ideologice”, a reacţionat duminică ministrul spaniol de externe, José Manuel Albares, care a anunţat retragerea până la noi ordine a ambasadoarei Spaniei de la Buenos Aires şi i-a cerut preşedintelui Milei să prezinte public scuze Spaniei.

Aproape 10.000 de persoane au fost constrânse să-şi părăsească locuinţele din regiunea Harkov, în nord-estul Ucrainei, în urma unor atacuri terestre ale forţelor armate ruse.

Comisia Europeană a salutat decizia mai multor state de a interzice anumite trusturi de presă, menționând că aceasta este necesară pentru a proteja „societățile democratice”. Interdicțiile vizează patru canale media acuzate de răspândirea și sprijinirea propagandei ruse în contextul războiului din Ucraina: Vocea Europei, RIA Novosti, Izvestia și Rossiyskaya Gazeta.

Executivul european a explicat că „Rusia s-a lansat într-o propagandă continuă și concertată, precum și în acțiuni de manipulare a informațiilor care vizează societatea civilă din UE și din țările învecinate, denaturând și manipulând grav faptele. Aceste acțiuni de propagandă au fost canalizate prin intermediul mai multor mijloace de informare în masă aflate sub controlul permanent, direct sau indirect, al conducerii Federației Ruse”.

Comisia Europeană a subliniat că aceste acțiuni constituie „o amenințare semnificativă și directă la adresa ordinii publice și a securității Uniunii”. Riscurile pentru societățile democratice și pentru integritatea alegerilor europene și naționale s-au intensificat, iar măsurile luate sunt un răspuns ferm la această provocare.

În comunicatul de presă citat de caleaeuropeana.ro, Comisia a precizat că „sancțiunile nu au ca țintă libertatea de opinie” și includ „garanții specifice pentru libertatea de exprimare și activitățile jurnalistice”. De asemenea, „măsurile nu împiedică instituțiile sancționate și personalul acestora să desfășoare alte activități în Uniune, altele decât cele de radiodifuziune, cum ar fi cercetarea și interviurile”.

Executivul european a concluzionat că „măsurile ar trebui menținute până la încetarea agresiunii împotriva Ucrainei și până când Federația Rusă și posturile asociate acesteia vor înceta să mai desfășoare acțiuni de dezinformare și de manipulare a informațiilor împotriva UE și a statelor sale membre”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Mandatul de europarlamentar la Bruxelles a devenit un refugiu pentru mulți politicieni români, oferindu-le o expunere publică redusă comparativ cu perioada în care erau parlamentari sau miniștri în România. În plus, aceștia beneficiază de numeroase călătorii și salarii consistente.

Pensiile pentru foștii europarlamentari sunt și ele substanțiale. După vârsta de 63 de ani, aceștia se pot pensiona cu o pensie ce reprezintă 3,5% din salariul anual pentru fiecare an petrecut în funcție și 1/12 din salariu pentru fiecare lună suplimentară, plafonată la 70% din salariul total, conform statutului Parlamentului European.

Mai mulți politicieni din PSD, PNL și PMP sunt deja eligibili pentru pensie. Cea mai mare pensie va fi încasată de Marian Jean Marinescu, un nume puțin cunoscut publicului larg. Europarlamentarul PNL din Râmnicu Vâlcea, care a fost inițial membru PDL, a avut primul mandat la Bruxelles în 2007. Având în spate 19 luni din mandatul 2007-2009 și trei mandate complete, pensia sa lunară va ajunge la 5.800 de euro.

Rovana Plumb (PSD), fost ministru în mai multe guverne, a avut aproape doi ani de mandat între 2007 și 2009, aproape trei ani în următoarea legislatură și un mandat complet între 2019-2024. Astfel, ea va beneficia de o pensie lunară de aproximativ 3.300 de euro.

Traian Băsescu, ajuns la 72 de ani, a pierdut indemnizația de fost președinte după ce a fost dovedit colaborator al Securității. Totuși, pentru mandatul său complet din perioada 2019-2024, el va primi aproximativ 1.750 de euro pe lună, potrivit România TV.

Vasile Blaga, europarlamentar PNL și fost membru PDL, în vârstă de 67 de ani, va primi și el un venit lunar similar cu cel al fostului său coleg, Traian Băsescu.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!